Protecția vieții private versus rigiditatea administrativă. Instanțele române aplică direct jurisprudența CEDO în materia identității de gen
În lipsa unor reglementări interne clare și coerente privind procedura de recunoaștere juridică a identității de gen, instanțele române sunt chemate, tot mai frecvent, să realizeze un exercițiu de echilibru delicat între protecția vieții private a persoanei și rigiditatea mecanismelor administrative ale statului. În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) joacă un rol determinant, fiind aplicată direct ca reper normativ și interpretativ.
O hotărâre recentă a unei instanțe române confirmă această tendință, reafirmând faptul că dreptul la viață privată, garantat de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, include și dreptul persoanei la recunoașterea juridică a identității sale de gen, fără a putea fi condiționat de intervenții chirurgicale, sterilizare sau alte tratamente medicale ireversibile.
Jurisprudența CEDO – standard obligatoriu pentru instanțele naționale
Instanța a fundamentat soluția pe o analiză consistentă a jurisprudenței CEDO, cu referire la cauze precum A.P., Garçon și Nicot c. Franței, S.V. c. Italiei, X c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, X și Y c. României, subliniind că:
- recunoașterea juridică a identității de gen ține de autodeterminarea persoanei;
- statul are obligații pozitive de a crea proceduri rapide, accesibile și previzibile;
- condiționarea recunoașterii identității de gen de cerințe medicale excesive sau de lipsa unor proceduri clare echivalează cu o ingerință nejustificată în viața privată.
Curtea de la Strasbourg a sancționat în mod constant situațiile în care persoanele sunt menținute într-o stare de incertitudine juridică, cu efecte negative pe termen lung asupra demnității, sănătății psihice și integrării sociale.
Dreptul intern: vid legislativ și practică neunitară
În dreptul român, cadrul normativ rămâne fragmentar. Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă permite înscrierea modificărilor privind sexul în actele de stare civilă doar în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, fără a reglementa însă condițiile, procedura sau standardele de analiză.
Această lacună legislativă transferă asupra instanțelor o responsabilitate majoră: aceea de a construi soluții juridice prin interpretare, în deplină concordanță cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu jurisprudența Curții Constituționale și a instanțelor europene.
Rigiditatea administrativă, manifestată prin refuzuri automate sau prin interpretări restrictive ale normelor, nu poate prevala în fața drepturilor fundamentale ale persoanei, în special atunci când este vorba despre identitate, demnitate și viață privată.
O procedură extrem de nișată, care presupune rigoare juridică maximă
Experiența practică arată că aceste litigii reprezintă unele dintre cele mai tehnice și sensibile proceduri din materia dreptului civil și a drepturilor omului. Succesul unui astfel de demers depinde de respectarea strictă a procedurilor, de o construcție probatorie solidă și de o argumentație juridică ancorată atât în dreptul intern, cât și în standardele CEDO.
Avocații Cristina Cuibuș și Ștefan Bălan, din cadrul Trifan Cuibuș Bălan SCA – Baroul Cluj, au asistat de-a lungul timpului numeroși clienți în proceduri de recunoaștere juridică a identității de gen, fiind printre puținii avocați din România cu experiență constantă în această materie extrem de specializată. Practica acumulată evidențiază importanța abordării profesioniste și riguroase a fiecărei etape, într-un domeniu în care orice eroare procedurală poate conduce la respingerea cererii sau la prelungirea nejustificată a procesului.
Concluzie
Hotărârile recente ale instanțelor române indică o aliniere tot mai clară la standardele CEDO, în pofida lipsei unei reglementări interne detaliate. Protecția vieții private nu mai poate fi sacrificată în numele formalismului administrativ, iar recunoașterea juridică a identității de gen se conturează ca un drept fundamental care impune statului obligația de a acționa, nu de a tergiversa.
Până la o intervenție legislativă coerentă, instanțele rămân garantul efectiv al respectării demnității umane și al supremației Convenției Europene a Drepturilor Omului în ordinea juridică internă.
Practica judiciară din ultimii ani demonstrează că problema recunoașterii juridice a identității de gen nu este una de oportunitate administrativă, ci una de respectare efectivă a drepturilor fundamentale. Rigiditatea autorităților de stare civilă, dublată de lipsa unor proceduri clare în dreptul intern, transferă în mod nejustificat asupra instanțelor și asupra persoanelor vizate povara unui demers anevoios, deși standardele europene sunt clare și constante.
În absența unei reglementări explicite, rolul avocatului devine esențial. Aceste proceduri nu sunt nici simple, nici de rutină, ci presupun o înțelegere aprofundată a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, a dreptului civil intern și a practicii administrative, precum și o rigoare procedurală absolut necesară. Experiența arată că formalismul excesiv sau o abordare superficială pot compromite definitiv șansele unui demers legitim.
Din această perspectivă, considerăm că soluțiile instanțelor care aplică direct jurisprudența CEDO reprezintă nu doar o protecție a vieții private, ci și un semnal clar adresat legiuitorului: vidul legislativ nu poate justifica menținerea persoanelor într-o stare de incertitudine juridică. Respectarea demnității umane și a dreptului la identitate impune existența unor proceduri clare, previzibile și accesibile, iar până la adoptarea acestora, instanțele rămân garantul ultim al drepturilor fundamentale.
Avocat Cristina Cuibuș
Avocat Ștefan Bălan
Trifan Cuibuș Bălan SCA – Baroul Cluj