Ca avocat, privesc cu respect și atenție la situația actuală generată de protestele magistraților din România. Aceste manifestări sunt expresia unor nemulțumiri reale și ne arată, încă o dată, cât de fragil poate deveni echilibrul în sistemul judiciar atunci când problemele structurale nu sunt abordate în timp util.
Totuși, cred că este important ca opinia publică să fie informată că justiția nu se oprește odată cu încetinirea sau blocarea activității instanțelor. Legislația noastră oferă mecanisme alternative prin care cetățenii își pot proteja drepturile și pot soluționa litigiile într-un cadru legal și echitabil. Mă refer aici la următoarele:
MEDIEREA, reglementată prin Legea nr. 192/2006 și recunoscută de Codul de procedură civilă. Art. 2 prevede că „părţile, persoane fizice sau juridice, îşi pot soluţiona conflictele de orice natură prin procedura medierii, chiar şi după declanşarea unui proces în faţa instanţei de judecată.”
Așadar, chiar dacă cineva are deja proces în instanță, dar nu mai are răbdare să aștepte finalizarea protestelor magistraților ori să atace legalitatea acestora pe motivul grevei mascate și al încălcării art. 6 CEDO, poate apela la un mediator pentru rezolvarea mai rapidă a problemei sale juridice.
Este o procedură voluntară și confidențială, prin care părțile, cu sprijinul unui mediator autorizat, pot ajunge la o înțelegere amiabilă. Acordul rezultat în urma medierii poate fi autentificat la notar, dobândind astfel forța executorie a unei hotărâri judecătorești. Așadar nici pentru a primi putere executorie nu este necesar să se apeleze la o instanță de judecată.
ARBITRAJUL, reglementat de Codul de procedură civilă, art. 541–621, permite rezolvarea litigiilor patrimoniale prin intermediul unor arbitri independenți, aleși de părți.
Sentința arbitrală are aceeași putere ca o hotărâre judecătorească și poate fi pusă în executare silită.
Arbitrajul se remarcă prin confidențialitate, celeritate și specializarea arbitrilor în domenii economice sau comerciale complexe.
ADMINISTRAREA PROBELOR PRIN AVOCAȚI, prevăzută de art. 366 și următoarele din Codul de procedură civilă, reprezintă un mecanism prin care avocații părților, cu respectarea procedurii stabilite de lege, pot administra înscrisuri, declarații de martori sau expertize extrajudiciare.
Această metodă degrevează instanțele de activități consumatoare de timp și permite prezentarea dosarului într-o formă mai completă și mai bine fundamentată încă de la primul termen de judecată.
Așadar, timpul efectiv pierdut cu greva magistraților, poate fi valorificat prin această procedură, astfel încât dosarul să fie complet și partea de administrare a probațiunii finalizată, urmând ca judecătorul doar să pronunțe soluția în dosar pe baza probațiunii deja existente.
Concluzia:
Aceste 3 mecanisme nu sunt soluții de avarie, ci instrumente moderne, recunoscute și aplicate pe scară largă în statele europene. Ele pot reprezenta, mai ales în aceste momente, în care justițiabilul este strivit la mijloc în lupta coloșilor numiți Guvern și Justiție, o cale concretă prin care cetățeanul își poate continua demersurile fără a fi complet dependent de activitatea instanțelor.
Ca avocat, am datoria de a le reaminti clienților și cetățenilor în general că drepturile lor pot fi apărate și valorificate și prin aceste metode complementare. În același timp, avocații, prin UNBR, rămân parteneri de dialog atât pentru magistrați, cât și pentru instituțiile statului, în căutarea unor soluții care să redea justiției stabilitatea și eficiența de care societatea are nevoie.
Amintesc pe această cale rolul avocatului prevăzut în art. 2 alin. 5 din Legea nr. 51/1995, care stabilește că „În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.”
Avocat Ștefan Bălan din Baroul Cluj, partener fondator al Societății de Avocați Trifan, Cuibuș, Bălan S.C.A.